Adună-ţi cu grijă toate amintirile frumoase din timpul verii şi ascunde-le bine de melancolia toamnei.
Ascunde-le în cămara inimii tale, poate mai târziu îţi vei găsi alinarea în ele. Umpleţi sufletul cu căldură sufletească, cu bunătate, cu răbdare, cu dragoste…şi răspândeşte-le în jurul tău. Sunt mulţi care poate au nevoie de o mângâiere, poate au nevoie de un cuvânt de încurajare, poate au nevoie să simtă că cineva le este alături şi orice gest mărunt, lipsit de însemnătate pentru noi…poate ajuta . Să ne oprim pentru prieteni, pentru zâmbete, pentru gesturi, pentru şoapte, pentru îmbrăţişări, pentru a tremura în răcoarea serii, sau pentru a mai simţi un timp mângâierea razelor pe obraz, pentru o strângere de mână, pentru a transforma un lucru banal în ceva extraordinar, pentru a ne îndrăgosti sau pentru a pune patimile noastre într-un lucru mărunt, dar pe care îl iubim atât… Chiar dacă afară este puţin mai răcoare…lasă-ţi sufletul deschis să pătrundă căldura sufletească de care ai nevoie…!